Avantajele dietei fără gluten

Grau

Glutenul,  proteina care se găsește în cereale precum grâu, secară, orz sau ovăz (există și ovăz fără gluten) a devenit astăzi un subiect controversat și se află pe lista neagră a alimentației sănătoase, alături de zahăr, sarea în exces, tutun și alcool. Motivele sunt întemeiate, deoarece glutenul este responsabil de leziuni ale mucoasei intestinului subțire și de multe dintre problemele de sănătate la nivelul stomacului.

Conform statisticilor, un numar tot mai mare de persoane dezvoltă intoleranță la gluten, cunoscută și ca boală celiacă sau celiachie. Aceasta se manifestă prin dureri abdominale, balonare, lipsă de energie și poate duce la deficiență de vitamina D, probleme tiroidiene sau chiar cancer. Singurul tratament pentru această afecțiune permanentă este eliminarea definitivă a glutenului din alimentație.

Nutriționiștii recomandă evitarea glutenului chiar si celor care nu suferă din cauza acestuia, argumentul principal fiind acela că o dietă fără gluten va duce la îmbunătățirea starii de bine, la functionarea optimă a organismului și chiar la pierderea în greutate.

Cu ce înlocuim glutenul?

Există numeroase făinuri în comerț care pot înlocui făina de grâu: făina de migdale, de orez, de orez brun, de năut, de hrișcă, de cocos, etc. Toate acestea au mai multe beneficii decât făinurile cu gluten. Principalii înlocuitori de gluten sunt: gumă xantan, gumă de guar și semințe măcinate de psyllium, in și chia. La fel de indicate în alimentația fără gluten sunt: porumbul, meiul, ovăzul, Teff-ul și pseudocerealele precum quinoa, amaranth, cu condiția să nu fie contaminate cu gluten pe parcursul recoltării sau transformării acestora în produse alimentare.

Există numeroase făinuri în comerț care pot înlocui făina de grâu: făina de migdale, de orez, de orez brun, de năut, de hrișcă, de cocos, etc. Toate acestea au mai multe beneficii decât făinurile cu gluten. Principalii înlocuitori de gluten sunt: gumă xantan, gumă de guar și semințe măcinate de psyllium, in și chia.

Verifică întotdeauna cu atenție etichetele și lista de ingrediente deoarece există mulți aditivi și ingrediente din alimentele gata preparate care pot conține gluten, chiar dacă nu ne-am aștepta:

  • bere
  • sosuri și dressing-uri pentru salată (conțin agenți de îngroșare pe bază de amidon)
  • sos de soia
  • vegeta și cuburi de supă
  • bomboane și acadele (pot conține făină de grâu)
  • mezeluri, semipreparate, hot dogs (pot conține amidon de grâu)
  • amidon alimentar modificat
  • snacks-uri și chips-uri
  • hamburgeri vegetarieni și alte produse de post sau vegetariene
  • murături (pot conține malț din orz)

Intoleranța la gluten este o alergie la grâu?

Intoleranța alimentară și alergia alimentara sunt două lucruri diferite, chiar daca simptomele sunt de cele mai multe ori similare. Tocmai de aceea, o vizita la medicul alergolog este mai mult decat indicata iar in urma analizelor efectuare la recomandarea acestuia vei afla ca intoleranțele sunt caracterizate de prezența în sânge a anumitor anticorpi, numiți IgG, pe când alergiile sunt caracterizate de prezenta altor anticorpi, numiți IgE. Și o altă diferență foarte importantă între cele două afecțiuni: reacția la o alergie alimentară este imediată, pe când, în cazul intoleranței alimentare pot trece chiar și câteva zile până să se observe apariția simptomelor.

Alergia la grâu (de fapt, la gluten) este o reacție a sistemului imunitar la proteinele găsite în grâu. Cei care au alergie la grâu (la gluten) au dezvoltat anticorpi la aceste proteine și astfel organismul lor le respinge. Dar nu înseamnă neapărat că organismul a dezvoltat și o întoleranță la gluten atunci când se manifestă alergia la grâu. Cu toate astea, și într-un caz și în celălalt, este recomandat să se consume pâine fără gluten sau alimente fără gluten.

ytt

Intoleranța la gluten sau boala celiacă

Boala celiacă reprezintă cea mai severă formă de intoleranță la gluten și constituie o reacție autoimună la gluten care este tratabilă printr-o dietă fără gluten. 30-40% dintre oameni prezintă predispoziția genetică pentru a dezvolta această boală, dar aceasta apare la doar 1-3% din populație. E posibil ca aceasta să aibă legătură cu bacteriile prezente în intestine. În boala celiacă, organismul se comportă ca și cum glutenul ar fi un element străin periculos care trebuie eliminat. Sistemul imunitar atacă glutenul dar împreună cu el atacă și mucoasa intestinală. Drept urmare, mucoasa intestinală este afectată, ceea ce poate conduce la carențe nutritive, anemie, probleme digestive severe și un risc crescut de apariție a unui mare număr de afecțiuni. Cele mai uzuale simptome ale bolii celiace sunt disconfortul digestiv, afectarea țesutului din intestinul subțire, diaree, constipație, dureri de cap, oboseală, eczeme, depresie, pierdere în greutate. Unele persoane care suferă de celiachie nu prezintă însă simptome digestive, dar pot avea alte simptome, cum ar fi oboseală sau anemie. Din acest motiv, boala celiacă poate fi dificil de diagnosticat. De fapt, până la 80% dintre persoanele cu această afecțiune nu știu că suferă de ea.

Sensibilitatea la gluten

Unele persoane prezintă simptome care apar și în cazul bolii celiace, chiar dacă testul medical infirmă existența acestei afecțiuni. Printre aceste simptome se regăsesc forme de depresie și dureri abdominale, balonare, diaree, constipație, dureri de cap, dureri articulare sau osoase, oboseală cronică, stare de confuzie mentală. Pentru această afecțiune este utilizat termenul de sensibilitatea nonceliacă la gluten sau la grâu. Eliminarea glutenului din dietă poate conduce la dispariția simptomelor. Până de curând, se credea că persoanele care suferă de sensibilitate la gluten nu prezintă și lezări ale mucoasei intestinale, așa cum se întâmplă în cazul celiachiei. Cercetări recente dovedesc însă faptul că glutenul stimulează producția unei reacții autoimune și lezarea mucoasei intestinale. Asta este cu atât mai grav cu cât, așa cum am mai zis, un mare număr de persoane care suferă de sensibilitate la gluten nu știu că au această boală.

Alergia la gluten

Din punct de vedere medical, nu există o alergie propriu-zisă la gluten, ci o serie de reacții alergice ale sistemului imunitar care se manifestă printr-un număr de simptome. Prin urmare, putem include printre diversele forme de alergie la gluten și intoleranța la gluten și sensibilitatea nonceliacă, și alte câteva afecțiuni despre care vă voi povesti în continuare.

Sindromul de colon iritabil

Sindromul de colon iritabil este o afecțiune digestivă uzuală care cauzează simptome precum dureri abdominale, crampe, balonare, flatulență și diaree.

Este o afecțiune cronică, dar multe persoane pot să-și țină sub control simptomele prin alimentație, modificări ale stilului de viață și management al stresului.

Conform studiilor, unele persoane care suferă de sindrom de colon iritabil se pot simți mai bine dacă urmează o dietă fără gluten.

Glutenul și diabetul

Glutenul din grâu reprezintă un factor potențial declanșator al diabetului de tip 1. Conform unui studiu, puii șoarecilor de laborator care au primit o alimentație fără gluten au prezentat o rată mai mică de apariție a diabetului de tip 1. Există de asemenea dovezi conform cărora alăptarea la sân a copiilor reduce riscul de apariție a diabetului de tip 1 la copii. E posibil ca introducerea cu întârziere a glutenului în alimentația bebelușului ca urmare a alăptării să fie responsabilă pentru aceasta.

Glutenul și obezitatea

Creșterea în greutate asociată cu consumul de grâu nu e corelată cu numărul de calorii, ci cu proteinele din gluten care afectează procesele metabolice din corp.

Cum îți poți da seama dacă ai sensibilitate la gluten?

Printre simptomele care vorbesc despre sensibilitate la gluten pot enumera: balonare, abdomen plin de gaze, constipație, scaun uleios și moale, dureri abdominale, flatulență, dureri articulare, dureri musculare, limbă mărită sau umflată, reflux gastric, oboseală, depresie sau anxietate.

Cum afli dacă suferi de intoleranță la gluten?

Pentru a nu exista niciun dubiu, o vizită la medic urmată de câteva analize de sânge concludente, o analiză a scaunului sau chiar o biopsie intestinală. Tot medicul te va ajuta și cu un tratament special.

Glutenul în alimentația bebelușului

Sistemul nostru imunitar este fantastic. Nu doar previne invazia germenilor și a altor intruși din afară, dar ne și învață corpul să tolerăm substanțele antigene, inclusiv glutenul.

De ce este interzis glutenul pentru sugari?

Mai multe studii efectuate de-a lungul anilor au asociat creșterea riscului de celiachie cu introducerea timpurie a glutenului în alimentația sugarului. Conform acestor studii, expunerea la gluten înainte de vârsta de 3 luni se pare că ar crește de cinci ori riscul de apariție a bolii celiace în viitor, spre deosebire de cei care au fost expuși mai târziu.

În cazul copiilor expuși la gluten după vârsta de 7 luni, riscul de apariție a bolii celiace a fost doar de două ori mai mare în comparație cu cei care primiseră gluten mai devreme.

Când introducem glutenul în alimentația bebelușilor?

Perioada optimă pare a fi între 4 și 6 luni. În acest interval, sistemul imunitar al copilului este mai dispus să „tolereze” prezența antigenilor (molecule capabile să inducă un răspuns imunitar din partea organismului) din alimente, cum ar fi glutenul. World Health Organisation (WHO) recomandă însă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni. Pentru a complica și mai mult lucrurile, studii recente sugerează că nu ar fi nicio docadă cu privire la apariția bolii celiace și momentul introducerii glutenului în alimentație. Recomandarea, în numeroase țări, de exemplu cea a American Academy of Pediatrics în SUA este totuși de a introduce glutenul în alimentație între vârsta de 4 și 6 luni, în doze mici, când copilul mai este încă alăptat și nu primește lapte praf sau de vacă.

Ovăzul și intoleranța la gluten

Ovăzul este un aliment care nu conține în mod natural gluten, dar majoritatea celui din comerț este contaminat cu gluten în timpul cultivării, recoltării sau procesării. Există pe piață și ovăz etichetat „Fără gluten”. Așa cum spuneam la începutul articolului, citește cu atenție eticheta.

Multe persoane care suferă de boala celiacă sunt sfătuite să evite la început ovăzul. Acesta poate furniza însă fibre și alte substanțe nutritive importante. În timp, majoritatea persoanelor care suferă de celiachie pot reintroduce ovăzul în cantități mici în alimentație fără probleme (aproximativ o jumătate de cană de fulgi de ovăz pe zi). Deci, dacă suferi de boala celiacă, alege numai ovăz etichetat „Fără Gluten”.

Cu ce se poate înlocui glutenul?

Există numeroase făinuri în comerț care pot înlocui făina de grâu: făina de migdale, de orez, de orez brun, de năut, de hrișcă, de cocos, etc. Toate acestea au mai multe beneficii decât făinurile cu gluten. Principalii înlocuitori de gluten sunt: gumă xantan, gumă de guar și semințe măcinate de psyllium, in și chia.

În final, glutenul este sănătos sau nu?

Chiar dacă nu ai o afecțiune cauzata de consumul alimentelor cu gluten, poți încerca, pentru o perioadă, o alimentație fără gluten. Există numeroase alte alimente care pot înlocui substanțele nutritive din gluten si s-ar putea să descoperi că organismul tău se simte mai bine fără gluten, respectiv scapi de senzația de balonare, de oboseală, te simți mai energizat și mai bine dispus.